bărăție - explicat in DEX

bărăție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂRĂȚÍE, bărății, s. f. (Înv. și reg.) Biserică sau mănăstire catolică. – Bărat + suf. -ie.

bărăție (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂRĂȚÍE, bărății, s. f. (Înv. și reg.) Biserică sau mănăstire catolică. – Din bărat + suf. -ie.

bărăție (Dicționaru limbii românești, 1939)
bărățíe f. (d. barat). Biserică catolică în Țara Românească.

bărăție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bărățíe (înv., reg.) s. f., art. bărățía, g.-d. art. bărățíei; pl. bărățíi, art. bărățíile

bărăție (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bărăție f. numele bisericilor catolice din România. [V. bărat].

bărăție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂRĂȚÍE, bărății, s. f. (Înv. și reg.) Biserică sau mănăstire catolică. — Bărat + suf. -ie.