băltos - explicat in DEX

băltos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂLTÓS, -OÁSĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p. ext. mlăștinos, mocirlos. – Baltă + suf. -os.

băltos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂLTÓS, -OÁSĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p. ext. mlăștinos, mocirlos. – Din baltă + suf. -os.

băltos (Dicționaru limbii românești, 1939)
băltós, -oásă adj. Plin de bălți, palustru: locurĭ băltoase.

băltos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
băltós adj. m., pl. băltóși; f. băltoásă, pl. băltoáse

băltos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
băltos a. acoperit de bălți: loc băltos.

băltos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂLTÓS, -OÁSĂ, băltoși, -oase, adj. Plin de bălți; p ext. mlăștinos, mocirlos. – Baltă + suf. os.