băiețime - explicat in DEX

băiețime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂIEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de băieți. – Băiat + suf. -ime.

băiețime (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂIEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de băieți. – Din băiat + suf. -ime.

băiețime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
băiețíme (rar) s. f., g.-d. art. băiețímii

băiețime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂIEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de băieți. — Băiat + suf. -ime.