băgăreț - explicat in DEX

băgăreț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreț. – Băga + suf. -ăreț.

băgăreț (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. Care se amestecă nepoftit (în discuție); înfigăreț. – Din băga + suf. -(ă)reț.

băgăreț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
băgăréț (fam.) adj. m., pl. băgăréți; f. băgăreáță, pl. băgăréțe

băgăreț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreț. — Băga + suf. -ăreț.