bădică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BĂDÍCĂ,bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Bade + suf. -ică.
bădică(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BĂDÍCĂ,bădici, s. m. (Pop.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Din bade + suf. -ică.
bădică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bădícă (pop.) s. m., g.-d. art. bădíchii/bădícăi; pl. bădíci
bădică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BĂDÍCĂ,bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] — Bade + suf. -ică.