bădiță - explicat in DEX

bădiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădișor, bădițel. [Var.: bíță s. m.] – Bade + suf.-iță.

bădiță (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui bade. 2. Termen de respect cu care cineva se adresează unui frate mai mare; nene.

bădiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bădíță (pop.) s. m., art. bădíța, g.-d. art. lui bădíța/bădíței

bădiță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bădiță m. nume ce țăranca îl dă iubitului ei [V. bade].

bădiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂDÍȚĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădișor, bădițel. [Var.: bíță s. m.] — Bade + suf.-iță.