bădărancă - explicat in DEX

bădărancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂDĂRÁNCĂ, bădărance, s. f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. – Bădăran + suf. -că.

bădărancă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂDĂRÁNCĂ, bădărance, s. f. Bădărană. – Din bădăran + suf. -că.

bădărancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bădăráncă (reg.) s. f., g.-d. art. bădăráncei; pl. bădăránce

bădărancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂDĂRÁNCĂ, bădărance, s. f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. — Bădăran + suf. -că.