băcălie - explicat in DEX

băcălie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂCĂLÍE¹, băcălii, s. f. (Înv.) Soția băcanului; negustoreasă. Băcălia ambițioasă. – Cf. băcan², băcănie.

băcălie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂCĂLÍE² s. f. v. băcănie.

băcălie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂCĂLÍE s. f. v. băcănie.

băcălie (Dicționaru limbii românești, 1939)
băcălíe f. (d. bacal). Mold. Est. Prăvălie de bacal. Mărfuri coloniale (orez, piper, vanilie, zahăr ș.a.) Vs. (cp. cu băcan 2). Un fel de ĭască care crește pe stejar și cu care se afumă ca să depărtezĭ albinele.

băcălie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
băcălíe (înv.) s. f., art. băcălía, g.-d. art. băcălíei; pl. băcălíi, art. băcălíile

băcălie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
băcălie (văcălie) f. Mold. buretele de iască numit în Muntenia babiță. [V. văcălie].

băcălie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
băcălie f. Mold. băcănie: marfă de băcălie AL.

băcălie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂCĂLÍE¹, băcălii, s. f. (Înv.) Soția băcanului; negustoreasă. — Cf. băcan¹, băcănie.

băcălie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂCĂLIE² s. f. v. băcănie.