bățos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦
Fig. (Despre oameni sau firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine.
2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. –
Băț +
suf. -
os.bățos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn. ♦
Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine.
2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Din
băț +
suf. -os.bățos (Dicționaru limbii românești, 1939)bățós, -oásă adj. (d.
băț, adică „țeapăn”). Aspru, dispus la ceartă:
caracter bățos. Rigid, fără eleganță:
stil bățos. Adv.
a scrie bățos.bățos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bățós adj. m.,
pl. bățóși; f. bățoásă, pl. bățoásebățos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bățos a. și adv. drept și țeapăn (ca un băț).
bățos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BĂȚÓS, -OÁSĂ, bățoși, -oase, adj. 1. Drept, țeapăn, rigid ca un băț. ♦
Fig. (Despre oameni sau despre firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine.
2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. —
Băț +
suf. -os.