bășicos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂȘICÓS, -OÁSĂ, bășicoși, -oase, adj.,
s. f. 1. Adj. Cu bășici (
2).
2. S. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene și fructe păstăi (
Colutea arborescens). [
Var.:
beșicós, -oásă adj.,
s. f.] –
Bășică +
suf. -
os.bășicos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bășicós (rar)
adj. m.,
pl. bășicóși; f. bășicoásă, pl. bășicoásebășicos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bășicos a. cu multe bășici sau bubulițe.
bășicos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BĂȘICÓS, -OÁSĂ, bășicoși, -oase, adj.,
s. f. 1. Adj. Cu bășici (2).
2. S. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene și cu fructe păstăi
(Colutea arborescens). [
Var.:
beșicós, -oásă adj.,
s. f.] —
Bășică +
suf. -os.