bășcălios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂȘCĂLIÓS, -OÁSĂ, bășcălioși, -oase, adj. (
Fam.; despre oameni) Care își bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. –
Bășcălie +
suf. -
os.bășcălios (Dicționar de argou al limbii române, 2007)bășcălios, -oasă, bășcălioși, -oase adj. ironic, batjocoritor; spiritual
bășcălios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BĂȘCĂLIÓS, -OÁSĂ, bășcălioși, -oase, adj. (
Fam.; despre oameni) Care își bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. [
Pr.: -
li-os] —
Bășcălie +
suf. -os.