bâzoi - explicat in DEX

bâzoi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÂZÓI s. n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai de jos a unor instrumente muzicale. – Bâz + suf. -oi.

bâzoi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÂZÓI s. n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai jos a unui instrument muzical. – Din bâz + suf. -oi.

bâzoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bâzói¹ (viespe) s. m., pl. bâzói, art. bâzóii

bâzoi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bâzói² (pop.) (coardă la instrumente muzicale) s. n., pl. bâzoáie

bâzoi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BÂZÓI¹, bâzoaie, s. n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai jos a unor instrumente muzicale. — Bâz + suf. -oi.

bâzoi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BÂZÓI², bâzoi, s. m. Viespe. — Formație onomatopeică.