bâzdări (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)bâzdărí vb. IV (reg.; despre vite) a alerga (cu coada ridicată) de durerile strechei.
bâzdări (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)bâzdărí, bâzdăresc, vb. intranz – A fugi, a alerga; a bozălui. În expr. bâzdăresc vitele = fuga vitelor pricinuită de insecte (Birdas 1994): „Cân’ fug marhăle de înfocăciune, de căldură, apoi aceea îi că bozălea” (Papahagi 1925). – Din bâză „insectă; albină„, cf. bâzoi „viespe”, bânzar „bondar, tăun„.
bâzdărì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bâzdărì v. Tr. a strechia.