bâz (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÂZ interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.
bâz (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bâz / bâzzz interj.
bâz (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÂZ interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.
bâz (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bâz ! int. exprimă:
1. strigătul surd al unor insecte (albine, muște, țânțari, etc.);
2. o bătaie de joc la copii:
băiatul le făcea cu bâz! ISP.
bâz (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÂZ interj. (Cu „z” prelungit) Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. — Onomatopee.