ațipeală - explicat in DEX

ațipeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AȚIPEALĂ, ațipeli, s. f. Faptul de a ațipi; starea celui ațipit. – Ațipi + suf. -eală.

ațipeală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AȚIPEÁLĂ, ațipeli, s. f. Starea celui ațipit. ♦ Fig. Lâncezeală, amorțire; apatie. – Din ațipi + suf. -eală.

ațipeală (Dicționaru limbii românești, 1939)
ațipeálă f., pl. elĭ. Început de adormire.

ațipeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ațipeálă s. f., g.-d. art. ațipélii; pl. ațipéli

ațipeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ațipeală f. înțepenire după moțăeală și înainte de adormire.

ațipeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AȚIPEÁLĂ, ațipeli, s. f. Faptul de a ațipi; starea celui ațipit. — Ațipi + suf. -eală.