autor - explicat in DEX

autor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTÓR, -OÁRE, autori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care creează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. 2. Persoană care face, care produce sau comite ceva. ♦ Spec. Persoană care comite o infracțiune. [Pr.:a-u-] – Din fr. auteur, lat. au[c]tor.

autor (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTÓR, -OÁRE s.m. și f. Creator al unei opere literare, artistice etc. ♦ Cel care a inventat, a produs ceva. ♦ Cel care este cauza unui lucru, a unei acțiuni etc. [Pron. a-u-. / < lat. auctor, cf. it. autore, fr. auteur].

autor (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
autór (autóri), s. m. – Persoană care crează o operă literară, artistică, științifică. Lat. autor (sec. XIX). – Der. autoare, s. f.

autor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face un lucru, o acțiune etc. 2. creator al unei opere literare, artistice, al unei invenții. (< fr. auteur, lat. auctor)

autor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTÓR, -OÁRE, autori, -oare, s. m. și f. Persoană care creează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. ♦ Persoană care face, care produce sau comite ceva. [Pr.: a-u-] – Fr. auteur (lat. lit. au[c]tor).

autor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*autór, -oáre s. (fr. auteur, d. lat. auctor). Creator, făcător: Dumnezeŭ e autoru lumiĭ. Făptuitor: autoru uneĭ crime. Scriitor de cărțĭ. Cartea unuĭ autor: a studia un autor. – Vechĭ aftór (saŭ áftor?), după rus. ávtor.

autor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
autór (a-u-) s. m., pl. autóri

autor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
autor m. 1. cauza primă a unui lucru: creator, inventator; 2. cel ce a făcut o carte: scriitor; 3. opera însăși: autorii cei vechi.

autor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTÓR, -OÁRE, autori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care creează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. 2. Persoană care face, produce sau comite ceva. ♦ Spec. Persoană care comite o infracțiune. [Pr.: a-u-] — Din fr. auteur, lat. auctor.