automobilist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOMOBILÍST, -Ă, automobiliști, -ste, s. m. și
f. Persoană care practică automobilismul. ♦ (Rar) Persoană care conduce un automobil. [
Pr.:
a-u-] – Din
fr. automobiliste.automobilist (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOMOBILÍST, -Ă s.m. și f. Persoană care practică automobilismul. [Cf. fr.
automobiliste].
automobilist (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOMOBILÍST, -Ă s. m. f. cel care practică automobilismul. (< fr.
automobiliste)
automobilist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUTOMOBILÍST, -Ă, automobiliști, -ste, s. m. și
f. Persoană care practică automobilismul. [
Pr.:
a-u-] – După
fr. automobiliste.automobilist (Dicționaru limbii românești, 1939)*automobilíst, -ă s. (d.
automobil). Care știe să mîne automobilu.
automobilist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)automobilíst (a-u-) s. m.,
pl. automobilíștiautomobilist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOMOBILÍST, -Ă, automobiliști, -ste, s. m. și
f. Persoană care practică automobilismul. ♦ Persoană care conduce un automobil. [
Pr.:
a-u-] — Din
fr. automobiliste.