audiometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUDIOMETRÍE s. f. Măsurare a acuității auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [
Pr.:
a-u-di-o-] – Din
fr. audiométrie.audiometrie (Dicționar de neologisme, 1986)AUDIOMETRÍE s.f. Metodă de măsurare a acuității auditive ; acumetrie. [Pron.
a-u-di-o-, gen.
-iei. / < fr.
audiométrie].
audiometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUDIOMETRÍE s. f. metodă de măsurare a acuității auditive; acumetrie. (< fr.
audiométrie)
audiometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)audiometríe (măsurarea acuității auditive)
(a-u-di-o-me-tri-) s. f.,
art. audiometría, g.-d. audiometríi, art. audiometríeiaudiometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUDIOMETRÍE s. f. Măsurare a acuității auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [
Pr.:
a-u-di-o-] — Din
fr. audiométrie.