audiogramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s. f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [
Pr.:
a-u-di-o-] – Din
fr. audiogramme.audiogramă (Dicționar de neologisme, 1986)AUDIOGRÁMĂ s.f. Grafic special pe care se înregistrează rezultatele unui examen audiometric. [< fr.
audiogramme].
audiogramă (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUDIOGRÁMĂ s. f. 1. înregistrare grafică a intensității și frecvenței sunetelor. 2. curbă care înregistrează rezultatele unui examen audiometric. (< fr.
audiogramme)
audiogramă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)audiográmă (a-u-di-o-gra-) s. f.,
g.-d. art. audiográmei; pl. audiográmeaudiogramă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s. f. Grafic pe care se înregistrează rezultatele unui examen audiometric. [
Pr.:
a-u-di-o-] — Din
fr. audiogramme.