audio - explicat in DEX

audio (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUDIO-¹ Element de compunere care înseamnă „(eu) aud”, „servind la auz”, „solicitând auzul”. [Pr.: a-u-di-o] – Din lat., fr. audio-.

audio (Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române, 1988 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AÚDIO² adj. invar. Care servește la perceperea auditivă. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audio.

audio (Dicționar de neologisme, 1986)
AUDIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) auz”, „referitor la frecvențele sonore auzibile”. [Pron. a-u-di-o-, var. audi-. / < fr., it. audio-, cf. lat. audire – a auzi].

audio (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUDIO¹- elem. „auz”. (< fr. audio-, cf. lat. audire, a auzi)

audio (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AÚDIO² adj. inv. care servește la perceperea auditivă. (< fr., engl. audio)

audio (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aúdio (a-u-di-o) adj. invar.

audio (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUDIO-¹ Element de compunere care înseamnă „referitor la auz”. [Pr.: a-u-di-o] — Din lat., fr. audio-.

audio (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AÚDIO² adj. invar. Care servește la perceperea auditivă. Casetă audio. [Pr.: a-u-di-o] — Din fr. audio.