atârnătoare - explicat in DEX

atârnătoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ATÂRNĂTOÁRE, atârnători, s. f. 1. Agățătoare (la haină). 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz-purpurii, așezate în fascicule (Zebrina pendula). – Atârna + suf. -ătoare.

atârnătoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ATÂRNĂTOÁRE, atârnători, s. f. Agățătoare. – Din atârna + suf. -(ă)toare.

atârnătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
atârnătoáre s. f., g.-d. art. atârnătórii; pl. atârnătóri

atârnătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ATÂRNĂTOÁRE, atârnători, s. f. 1. Agățătoare (la haină). 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz-purpurii, așezate în fascicule (Zebrina pendula). — Atârna + suf. -ătoare.