atrofie - explicat in DEX

atrofie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ATROFÍE, atrofii, s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. atrophie, lat. atrophia.

atrofie (Dicționar de neologisme, 1986)
ATROFÍE s.f. Micșorare a volumului și a puterii unei celule, a unui țesut, a unui organ etc., cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. [Gen. -iei. / < fr. atrophie, cf. lat. atrophia < gr. a – fără, trophe – hrană].

atrofie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ATROFÍE¹ s. f. reducere a volumului și puterii unui țesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. (< fr. atrophie, lat., gr. atrophia)

atrofie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
-ATROFÍE² elem. atrof(o)-.

atrofie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ATROFÍE, atrofii, s. f. Micșorare a volumului unei celule sau unui organ din cauza inactivității sau în urma unor tulburări de nutriție. – Fr. atrophie (lat. lit. atrophia).

atrofie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*atrofíe f. (vgr. atrophia, d. a-, fără, și trophé, nutriment). Med. Mare slăbire a unuĭ organ nehrănit saŭ neîntrebuințat mult timp.

atrofie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
atrofíe (a-tro-) s. f., art. atrofía, g.-d. atrofíi, art. atrofíei

atrofie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
atrofie f. slăbirea sau lâncezirea unei părți a corpului.

atrofie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ATROFÍE s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. — Din fr. atrophie, lat. atrophia.