atroce (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATRÓCE adj. invar. Cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic.
Durere, crimă atroce. – Din
fr. atroce, lat. atrox, -cis.atroce (Dicționar de neologisme, 1986)ATRÓCE adj.invar. Crud, sângeros, cumplit, fioros, groaznic. [< fr. , it.
atroce, lat.
atrox].
atroce (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATRÓCE adj. inv. crud, sângeros, cumplit, fioros, groaznic. (< fr., it.
atroce, lat.
atrox; -cis)
atroce (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATRÓCE adj. invar. Cumplit, sângeros, fioros; groaznic. –
Fr. atroce (
lat. lit. atrox, -cis).
atroce (Dicționaru limbii românești, 1939)*atróce adj. (lat.
átrox, atrócis). Cumplit, crud, grozav, sîngeros:
spectacul [!] atroce, durerĭ atroce. Adv. În mod atroce. – P. pl. cp. cu
eficace.atroce (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atróce (a-tro-) adj. invar.atroce (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)atroce a.
1. foarte crud, cumplit:
crimă atroce; 2. fig. grozav:
durere atroce.atroce (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATRÓCE adj. invar. Cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic.
Durere, crimă atroce. — Din
fr. atroce, lat. atrox, -cis.