atracție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATRÁCȚIE, atracții, s. f. 1. Forță (gravitațională, electrică, magnetică etc.) care tinde să apropie corpurile între care se exercită.
2. Înclinare puternică pe care o ființă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. ♦ Farmec sau ispită pe care cineva sau ceva le exercită asupra cuiva. ♦ Ceea ce atrage, farmecă, ademenește, distrează. – Din
fr. attraction, lat. attractio, -onis.atracție (Dicționar de neologisme, 1986)ATRÁCȚIE s.f. 1. Înclinație puternică spre cineva sau ceva. ♦ Farmec.
2. (
Fiz.) Tendință de apropiere a corpurilor.
3. (
La pl.) Distracție, petrecere, amuzament. ◊
Număr de atracție = număr din programul unui varieteu, al unui circ etc. [Gen.
-iei, var.
atracțiune s.f. / cf. fr.
attraction, it.
attrazione, lat.
attractio].
atracție (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATRÁCȚIE s. f. 1. înclinație puternică spre cineva sau ceva. ◊ farmec. 2. tendință de apropiere a două elemente lingvistice. ◊ (fiz.) forță care tinde să apropie corpurile. ♦ ~ universală = proprietate a tuturor corpurilor din univers de a se atrage reciproc; gravitație. 3. (pl.) distracție, petrecere, amuzament. ♦ număr de ~ = număr din programul unui varieteu, al unui circ. (< fr.
attraction, lat.
attractio)
atracție (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATRÁCȚIE, atracții, s. f. 1. Înclinare puternică spre cineva sau ceva, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. ♦ Farmec, ademenire exercitată asupra cuiva.
2. Forța care tinde să apropie corpurile între care se exercită.
3. Ceea ce atrage atenția, captivează, distrează. [
Var.:
atracțiúne s. f.] –
Fr. attraction (
lat. lit. attractio, -onis).
atracție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atrácție (a-trac-ți-e) s. f.,
art. atrácția (-ți-a), g.-d. art. atrácției; pl. atrácții, art. atrácțiile (-ți-i-)atracție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATRÁCȚIE, atracții, s. f. 1. Forță (gravitațională, electrică, magnetică etc.) care tinde să apropie corpurile între care se exercită.
2. Înclinație puternică pe care o ființă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva ori de ceva. ♦ Farmec sau ispită pe care cineva ori ceva le exercită asupra cuiva. ♦ Ceea ce atrage, farmecă, ademenește, distrează. — Din
fr. attraction, lat. attractio, -onis.