atotvăzător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATOTVĂZĂTÓR, -OÁRE, atotvăzători, -oare, adj. Care vede și înțelege tot. [
Var.:
atoatevăzătór, -oáre adj.] –
Atot- +
văzător.atotvăzător (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATOTVĂZĂTÓR, -OÁRE, atotvăzători, -oare, adj. Care vede tot. [
Var.:
atoatevăzătór, -oáre adj.] – Din
atot- +
văzător.atotvăzător (Dicționaru limbii românești, 1939)atotvăzătór și
a-tot-văzătór, oáre adj. Care vede toate.
atotvăzător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atotvăzătór adj. m.,
pl. atotvăzătóri; f. sg. și
pl. atotvăzătoáreatotvăzător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATOTVĂZĂTÓR, -OÁRE, atotvăzători, -oare, adj. Care vede și înțelege tot. [Var.:
atoatevăzătór, -oáre adj.] —
Atot- + văzător.