aticism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATICÍSM s. n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganță și rafinament. – Din
fr. atticisme, lat. atticismus.aticism (Dicționar de neologisme, 1986)ATICÍSM s.n. Caractere stilistice specifice scrierilor atenienilor antici; finețe de gust, măsură, eleganță, puritate de stil și de limbă. [< fr.
atticisme, it.
atticismo, lat.
atticismus].
aticism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATICÍSM s. n. formă particulară a dialectului atic. ◊ finețe de gust, măsură, eleganță, puritate de stil și de limbă. (< fr.
atticisme, lat.
atticismus)
aticism (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATICÍSM s. n. Ceea ce caracterizează scrierile vechilor atenieni; delicatețe, măsură, eleganță, puritate în stil și în limbă. –
Fr. atticisme (
lat. lit. atticismus).
aticism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ATICÍSM (<
fr.,
lat.)
s. n. Caracteristică a stilului scriitorilor (
sec. 5-6
î. Hr.) din Atena antică (situată în Atica), constând în măsură, eleganță, puritate, rafinament.
aticism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aticísm s. n.aticism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)aticism n. delicateța de stil și fineța de gust particulare Atenienilor, în antichitate:
aticismul limbei tale o să-l pună la cântar EM.
aticism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATICÍSM s. n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni. ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganță și rafinament. — Din
fr. atticisme, lat. atticismus.