atare - explicat in DEX

atare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ATÁRE adj. invar. Astfel de..., asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. adj. Ca atare = deci, în consecință. – Lat. eccum-talem.

atare (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
atáre adv. și pron. indef. – Astfel, de asemenea. – Mr. a(h)tare, megl. ftari, (h)tari. Lat. tālis „asemenea” ar fi suficient pentru a explica forma rom. (pentru -a, cf. acătare). Totuși, formele dialectale, ca it. (co)tale, v. fr. itel (› fr. tel), v. prov. aital (› prov. tal), v. sp. atal (› sp. tal), indică faptul că este vorba de o compunere, care probabil nu este aceeași în toate cazurile (cf. REW 8543). Pușcariu 159 se gîndește la o compunere *eccum talis sau atque talis; însă în DAR îl consideră pe a- inexplicabil. *Eccum talis este forma care pare cea mai potrivită cu mr. și megl. Este cuvînt invariabil (ca și care, cutare); totuși, uneori apare un pl. analogic atari.

atare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
atáre¹ adj. pr. antepus m. și f. g.-d. f. sg. atári pl. m. și f. atári

atare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
atáre² (ca ~) loc. adj., loc. adv.

atare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ATÁRE adj. invar. Astfel de...; asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, în consecință. – Lat. eccum-talem.

atare (Dicționaru limbii românești, 1939)
atáre pron. demonstrativ (var. din acătare). Vechĭ. Azĭ lit. În această calitate, asemenea, ast-fel de: eștĭ milostiv, și ca atare l-aĭ ajutat. Vechĭ. Azĭ Trans. Vre-unu, vre-una: atare om. – Pl. tot atare, ca și acătare și cutare.

atare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
atare pr. astfel de. [V. acătare].

atare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ATÁRE, atári, adj. pron. (antepus) Astfel de...; asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, în consecință. — Lat. eccum-talem.