astigmatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASTIGMÁTIC, -Ă, astigmatici, -ce, adj. s. m. și
f. 1. Adj. (Despre o imagine) Care e deformată datorită astigmatismului.
2. Adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de astigmatism. – Din
astigmatism.astigmatic (Dicționar de neologisme, 1986)ASTIGMÁTIC, -Ă adj. 1. (
Despre imagini) Deformat prin astigmatism.
2. (
și s.) (Suferind) de astigmatism; astigmat. [Cf. germ.
astigmatisch].
astigmatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASTIGMÁTIC, -Ă I.
adj. (despre sisteme optice) care prezintă astigmatism; deformat datorită astigmatismului. II. adj., s. m. f. (suferind) de astigmatism; astigmat (I). (< germ.
astigmatisch)
astigmatic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASTIGMÁTIC, -Ă, astigmatici, -e, adj. s. m. și
f. 1. Adj. (Despre o imagine) Care e deformată datorită astigmatismului
(1). 2. Adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de astigmatism
(2). – Din
astigmatism.astigmatic (Dicționaru limbii românești, 1939)*astigmátic, -ă adj. (d.
astigmatizm). Afectat de astigmatizm. V.
anastigmatic.astigmatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!astigmátic (as-tig-/a-stig-) adj. m.,
s. m.,
pl. astigmátici; adj. f.,
s. f. astigmátică, pl. astigmáticeastigmatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASTIGMÁTIC, -Ă, astigmatici, -ce, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. (Despre o imagine) Care e deformată din cauza astigmatismului.
2. Adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de astigrnatism. — Din
astigmatism.