asociaționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASOCIAȚIONÍST, -Ă, asociaționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține asociaționismului, privitor la asociaționism.
2. S. m. și
f. Adept al asociaționismului. [
Pr.:
-ci-a-ți-o-] – Din
fr. associationniste.asociaționist (Dicționar de neologisme, 1986)ASOCIAȚIONÍST adj. Referitor la asociaționism. //
s.m. și f. Adept al asociaționismului. [< fr.
associationniste].
asociaționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASOCIAȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al asociaționismului. (< fr.
associationniste)
asociaționist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASOCIAȚIONÍST, -Ă, asociaționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține asociaționismului, privitor la asociaționism.
2. S. m. și
f. Adept al asociaționismului. [
Pr.:
-ci-a-ți-o-] –
Fr. associationniste.asociaționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asociaționíst (-ci-a-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. asociaționíști; adj. f.,
s. f. asociaționístă, pl. asociaționísteasociaționist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASOCIAȚIONÍST, -Ă, asociaționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține asociaționismului, privitor la asociaționism.
2. S. m. și
f. Adept al asociaționismului. [
Pr.:
-ci-a-ți-o-] — Din
fr. associationniste.