asociație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut.
2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață.
3. Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune.
Asociație moleculară. 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale, idei etc., apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior; legătură între reprezentări, idei etc. pe baza acestei proprietăți. [
Pr.:
-ci-a-] – Din
fr. association.asociație (Dicționar de neologisme, 1986)ASOCIÁȚIE s.f. 1. Asociere, unire, întovărășire.
2. Grupare, uniune constituită printr-un statut, în vederea unui anumit scop.
3. (
Psih.) Legătură între reprezentări, idei etc., reflectare a legăturii reciproce dintre obiecte și fenomene ale realității; calitate a fenomenelor psihice de a se uni în câmpul conștiinței.
4. (
Biol.) Comunitate de plante caracterizată prin condiții ecologice specifice.
5. (
Chim.)
Asociație moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. [Pron.
-ci-a-. / < fr.
association, it.
associazione, lat.
associatio].
asociație (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASOCIÁȚIE s. f. 1. asociere, unire, întovărășire. ◊ (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite. 2. grupare, unire constituită printr-un statut. 3. legătură specifică între două sau mai multe procese și produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.). 4. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. (< fr.
association)
asociație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare creată în vederea unui scop comun și organizată pe baza unui statut.
2. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage între ele și de a se grupa unele cu altele în câmpul conștiinței; legătură între reprezentări, datorită căreia o imagine, odată ivită în conștiință, aduce o alta, prin asemănare sau contrast.
3. Unire în grupuri a moleculelor unor substanțe. [
Pr.:
-ci-a-] –
Fr. association.asociație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asociáție (-ci-a-ți-e) s. f.,
art. asociáția (-ți-a), g.-d. art. asociáției; pl. asociáții, art. asociáțiile (-ți-i-)asociație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASOCIÁȚIE, asociații, s. f. 1. Grupare de persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun contribuția financiară, cunoștințele sau aportul lor în muncă, pentru revitalizarea unor activități în interes comun, comunitar etc.
2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață.
3. Grupare de molecule, de stele etc. cu însușiri comune.
Asociație moleculară. 4. Legătură între senzații, imagini, concepte, sentimente prin care unele atrag apariția celorlalte. [
Pr.:
-ci-a-] — Din
fr. association.