asista (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASISTÁ, asíst, vb. I.
1. Intranz. A fi de față, a lua parte (la...).
2. Tranz. A sta lângă cineva pentru a-l ajuta, pentru a-l apăra etc. – Din
fr. assister.asista (Dicționar de neologisme, 1986)ASISTÁ vb. I.
1. intr. A lua parte, a fi prezent, a participa.
2. tr. A sta pe lângă cineva pentru a-l putea ajuta. ♦ (
Jur. ; despre avocați) A se prezenta alături de o persoană în fața unui organ de jurisdicție pentru a-i apăra interesele. [P.i.
asíst. / < fr.
assister, cf. lat.
assistere – a fi alături].
asista (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASISTÁ vb. I. intr. a fi prezent, a participa (la ceva). II. tr. a sta pe lângă cineva pentru a-l putea ajuta; a acorda asistență. ◊ (jur.; despre avocați) a se prezenta altături de o persoană în fața unui organ de jurisdicție pentru a-i apăra interesele. (< fr.
assister, lat.
assistere)
asista (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASISTÁ, asíst, vb. I.
1. Intranz. A fi de față, a lua parte (la...).
2. Tranz. A sta lângă cineva pentru a-l ajuta. –
Fr. assister.asista (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asistá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
asístăasistà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)asistà v.
1. a fi de față;
2. a veni într´ajutor.
asista (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASISTÁ, asíst, vb. I.
1. Intranz. A fi de față, a lua parte (la...).
2. Tranz. A sta lângă cineva pentru a-l ajuta, pentru a-l apăra etc. — Din
fr. assister.