asfaltor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASFALTÓR, asfaltori, s. m. Muncitor specializat în lucrări de asfaltare. – Din
fr. asphalteur.asfaltor (Dicționar de neologisme, 1986)ASFALTÓR s.m. Muncitor care lucrează la asfaltare. [Cf. fr.
asphalteur].
asfaltor (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASFALTÓR s. m. muncitor specializat în lucrări de asfaltare. (< fr.
asphalteur)
asfaltor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASFALTÓR, asfaltori, s. m. Muncitor care lucrează la asfaltare. – Din
asfalta +
suf. -tor.asfaltor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asfaltór s. m.,
pl. asfaltóriasfaltor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASFALTÓR, asfaltori, s. m. Muncitor specializat în lucrări de asfaltare. — Din
fr. asphalteur.