asemenea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASÉMENEA adj. invar.,
adv. I. Adj. invar. 1. Asemănător;
spec. (despre figuri geometrice) care au unghiurile corespunzătoare egale și laturile corespunzătoare proporționale.
2. Care este astfel (de...), atare, așa.
O asemenea problemă. II. Adv. 1. Tot așa, în același fel, deopotrivă (de...), așijderea.
2. Pe lângă aceasta; încă, mai. [
Var.: (
reg.)
asémeni, asémene, asémine adj. invar.,
adv.] –
Lat. assimile.asemenea (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)asémenea adj. –
1. Egal, asemănător, identic. –
2. Astfel (de), atare. –
3. (
Adv.) Tot așa, deopotrivă, la fel. –
Var. asemeni, asemene. Lat. assĭmĭlis (DAR; Iordan,
Dift., 119; Pușcariu,
Dacor., III, 399), cu regresiunea rotacismului *
asemere ›
asemene. Cf. asemăna. –
Der. asemeni, vb. (
înv., a nivela, a egala).
asemenea (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASÉMENEA1 adj. invar. 1. Asemănător; (despre figuri geometrice) care au unghiurile corespunzătoare egale și laturile corespunzătoare proporționale.
2. Astfel de..., atare. ♦ (Cu nuanță de superlativ) Atât de (mare, puternic, bun etc.). [
Var.:
asémene, asémeni, asémine adj. invar.] –
Lat. assimilis.asemenea (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASÉMENEA2 adv. 1. Tot așa, în același fel, deopotrivă (de...).
2. Pe lângă aceasta; încă, mai; totodată. [
Var.:
asémene, asémeni adv.] –
Lat. assimile.asemenea (Dicționaru limbii românești, 1939)asémenea (est) și
asémenĭ (vest) adj. fix (lat.
ad-sĭmilis. V.
semenea). Identic, egal:
acest copil e asemenea cu tatăl luĭ. Ast-fel de, așa:
n´am maĭ văzut asemenea om (maĭ rar
un asemenea om),
ochiĭ unuĭ asemenea om, unor asemenea oamenĭ. Adv. Tot așa, identic, egal:
s´a purtat asemenea. – Se zice și
de aseménea și
tot asemenea (ca adv.). Vechĭ
sémenea, adv.
asemenea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asémenea1 (astfel de)
adj. invar. antepus
(~ triunghiuri)asemenea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asémenea2 (
mat.)
adj. invar. postpus
(triunghiuri ~)asemenea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asémenea3 adv. (se poartă ~ mie)asemenea (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)asemenea a.
1. unul ca și altul, deopotrivă;
2. astfel de:
un asemenea împărat. [Lat. ASSIMILE]. ║ adv. tot așa, deopotrivă.
asemenea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASÉMENEA adj. invar.,
adv. I. Adj. invar. 1. Asemănător;
spec. (despre figuri geometrice) care au unghiurile corespunzătoare egale și laturile corespunzătoare proporționale.
2. Care este astfel (de...), atare, așa.
O asemenea problemă. II. Adv. 1. Tot așa, în același fel, deopotrivă (de...), așijderea.
2. Pe lângă aceasta; încă, mai. [
Var.: (
reg.)
asémeni, asémene, asémine adj. invar.,
adv.]. —
Lat. assimile.