asasin - explicat in DEX

asasin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASASÍN, -Ă, asasini, -e, s. m., s. f. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. – Din fr. assassin.

asasin (Dicționar de neologisme, 1986)
ASASÍN, -Ă s.m. și f. Cel care a înfăptuit un asasinat ; ucigaș, criminal. [< fr. assassin, it. assassino < ar. hașșașin – băutor de hașiș].

asasin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ASASÍN, -Ă s. m. f. cel care comite un asasinat; ucigaș. (< fr. assassin, it. assassino)

asasin (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
ASASÍN -Ă, (‹ fr.) s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care săvîrșește un asasinat; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită organizată sub forma unei societăți secrete ai cărei membri au acționat pe terit. actualelor state Iran, Siria și Liban (sec. 11-13). Întemeiată de Hasan ibn as-Sabbah, care a pus stăpînire (în 1090) pe cetatea Alamut (din M-ții Erbuz), devenită cartier general, extinzîndu-și apoi autoritatea, prin teroare și asasinate politice, asupra unui larg terit. din NV Iranului. Suprimați de mongoli (în Iran, 1256) și de mameluci (în Siria și Liban, 1272).

asasin (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASASÍN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care omoară mișelește și premeditat pe cineva; ucigaș. – Fr. assassin.

asasin (Dicționaru limbii românești, 1939)
*asasín, -ă s. (fr. assassin, d. it. asassino, care vine d. ar. hašâšî, pl. d. hašiš, consumator de hașiș; sp. asesino. Pe la 1090 s' a pornit din Persia o sectă musulmană de fanaticĭ numițĭ și ismailițĭ, care se îmbătaŭ cu hașiș și, în timpu cruciatelor [!], ucideaŭ oamenĭ pe stradă). Ucigaș mișel. Adj. Un cuțit asasin.

asasin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
asasín s. m., pl. asasíni

asasin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
asasin a. și m. care omoară, ucigaș; fier asasin. ║ pl. asasini, sectă muzulmană din timpul cruciatelor, cari săvârșiau tot felul de crime, îmbătându-se cu băutură amețitoare hașiș (de unde și numele).

asasin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASASÍN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. 1. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaș. 2. (La m. pl.) Sectă musulmană șiită cu caracter secret care a acționat în sec. XI-XIII pe teritoriul actualelor state Iran, Siria și Liban. — Din fr. assassin.