asamblare - explicat in DEX

asamblare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. Acțiunea de a asambla și rezultatul ei. – V. asambla.

asamblare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ASAMBLÁRE s.f. 1. Acțiunea de a asambla. 2. (Inform.) Operația de traducere în limbaj de mașină a unui program de către asamblor (2). (din asambla)

asamblare (Dicționar de neologisme, 1986)
ASAMBLÁRE s.f. Acțiunea de a asambla și rezultatul ei. [< asambla].

asamblare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. Acțiunea de a asambla.

asamblare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
asambláre s. f., g.-d. art. asamblắrii; pl. asamblắri

asamblare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. 1. Acțiunea de a asambla și rezultatul ei. 2. (Inform.) Translatare a unui program, scris în limbaj simbolic, într-o formă direct executabilă (în cod mașină) de către un calculator numeric. — V. asambla.