asambla - explicat in DEX

asambla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. – Din fr. assembler.

asambla (Dicționar de neologisme, 1986)
ASAMBLÁ vb. I. tr. A reuni, a îmbina (piese, hărți etc.). [< fr. assembler].

asambla (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ASAMBLÁ vb. tr. 1. a reuni, a îmbina două sau mai multe piese, segmente. 2. (inform.) a efectua o asamblare. (< fr. assembler)

asambla (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. – Fr. assembler.

asambla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
asamblá (a ~) vb., ind. prez. 3 asambleáză

asambla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. — Din fr. assembler.