aromire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) AROMÍRE,aromiri, s. f. Acțiunea de a aromi și rezultatul ei. – V. aromi.
aromire(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) AROMÍRE,aromiri, s. f. Acțiunea de a aromi; ațipire; fig. potolire, liniștire.
aromire(Dicționaru limbii românești, 1939) aromíre f. Vest. Ațipire, visare.
aromire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) aromíre s. f., g.-d. art. aromírii; pl. aromíri
aromire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) AROMÍRE,aromiri, s. f. Acțiunea de a aromi și rezultatul ei. — V. aromi.