armare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARMÁRE, armări, s. f. Acțiunea de
a (se) arma –
V. arma.armare (Dicționar de neologisme, 1986)ARMÁRE s.f. Acțiunea de a arma. ♦ Îmbrăcare a cablurilor, a barelor etc. cu un înveliș metalic de protecție. [<
arma].
armare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARMÁRE, armări, s. f. Acțiunea de
a arma. ♦ Cantitatea procentuală de armătură dintr-o piesă de beton armat, raportată la suprafața utilă a secțiunii de beton a piesei.
armare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)armáre s. f.,
g.-d. art. armắriiarmare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARMÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) arma. —
V. arma.