arivist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARIVÍST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și
f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace necinstite. – Din
fr. arriviste.arivist (Dicționar de neologisme, 1986)ARIVÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care caută să parvină în societate, folosind în acest scop orice mijloace. [< fr.
arriviste].
arivist (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARIVÍST, -Ă s. m. f. cel care caută să parvină, prin orice mijloace. (< fr.
arriviste)
arivist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARIVÍST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și
f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace lipsite de scrupule. –
Fr. arriviste.arivist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arivíst s. m.,
pl. arivíștiarivist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARIVÍST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și
f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace necinstite. — Din
fr. arriviste.