aritmometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează (manual sau mecanic) operații aritmetice. – Din
fr. arithmomètre.aritmometru (Dicționar de neologisme, 1986)ARITMOMÉTRU s.n. Aparat care efectuează mecanic calcule și operații aritmetice. [< fr.
arithmomètre, cf. gr.
arithmos – număr,
metron – măsură].
aritmometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARITMOMÉTRU s. n. aparat pentru efectuarea de operații aritmetice. (< fr.
arithmomètre)
aritmometru (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează mecanic operații aritmetice. –
Fr. arithmomètre (<
gr.).
aritmometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aritmométru (-me-tru) s. n.,
art. aritmométrul; pl. aritmométrearitmometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat folosit în geodezie, care efectuează (manual sau mecanic) operații aritmetice. — Din
fr. arithmomètre.