arhondăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ARHONDĂREÁSĂ,arhondărese, s. f. Arhondăriță. – Arhondar + suf. -easă.
arhondăreasă(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ARHONDĂREÁSĂ,arhondărese, s. f. (Reg.) Arhondăriță. – Din arhondar + suf. -easă.
arhondăreasă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) arhondăreásă s. f., g.-d. art. arhondărései; pl. arhondărése
arhondăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ARHONDĂREÁSĂ,arhondărese, s. f. Arhondăriță. — Arhondar + suf. -easă.