arhondaric - explicat in DEX

arhondaric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondaricuri] – Din ngr. arhondaríki.

arhondaric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)
ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarícuri] – Din ngr. arhondariki.

arhondaric (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. (Reg.) Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților. – Ngr. arhondariki.

arhondaric (Dicționaru limbii românești, 1939)
arhondaríc n., pl. urĭ și e (ngr. arhondariki, scris -nta-). Apartamentu în care se primesc oaspețiĭ la mînăstire.

arhondaric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
arhondaríc s. n., pl. arhondarícuri/arhondaríce

arhondaric (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
arhondaric n. odaie de primire pentru oaspeți la mănăstiri. [Gr. mod. ARHONDARÍKI].

arhondaric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARHONDARÍC, arhondaricuri, s. n. Clădire sau aripă a unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă rezervată oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarice] — Din ngr. arhondaríki.