arhondar - explicat in DEX

arhondar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARHONDÁR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care primește oaspeții mânăstirii. – Din ngr. arhondáris.

arhondar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARHONDÁR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care primește oaspeții mănăstirii. – Ngr. arhontaris.

arhondar (Dicționaru limbii românești, 1939)
arhondár m. (d. arhondaric). Călugăru care-ĭ primește pe oaspețĭ în mînăstire. – Fem. -ăreasă (pl. ese) saŭ -ăriță (pl. e).

arhondar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
arhondár s. m., pl. arhondári

arhondar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
arhondar m. călugărul care primește pe oaspeți într’o mânăstire. [Gr. mod. ARHONDÀRIS].

arhondar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARHONDÁR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care pri­mește oaspeții mănăstirii. — Din ngr. arhondáris.