arhondărie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ARHONDĂRÍE,arhondării, s. f. Arhondaric. – Din ngr. arhondaríon.
arhondărie(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ARHONDĂRÍE,arhondării, s. f. (Reg.) Arhondaric. – Ngr. arhontareion.
arhondărie(Dicționaru limbii românești, 1939) arhondăríe f. (d. arhondaric). Arhondaric.
arhondărie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) arhondăríe s. f., art. arhondăría, g.-d. art. arhondăríei; pl. arhondăríi, art. arhondăríile
arhondărie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ARHONDĂRÍE,arhondării, s. f. Arhondaric. — Din ngr. arhondarion.