arhitectural (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARHITECTURÁL, -Ă, arhitecturali, -e, adj. Arhitectonic. – Din
fr. arhitectural.arhitectural (Dicționar de neologisme, 1986)ARHITECTURÁL, -Ă adj. Folosit în arhitectură; arhitectonic. [Cf. fr.
architectural].
arhitectural (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARHITECTURÁL, -Ă adj. referitor la arhitectură; arhitectonic. (< fr.
architectural)
arhitectural (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARHITECTURÁL, -Ă, arhitecturali, -e, adj. Arhitectonic. – După
fr. arhitectural.arhitectural (Dicționaru limbii românești, 1939)*arhitecturál, -ă adj. (d.
arhitectură, după
sculptural; fr.
arhitectural). Arhitectonic.
arhitectural (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arhitecturál adj. m.,
pl. arhitecturáli; f. arhitecturálă, pl. arhitecturálearhitectural (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)arhitectural a. arhitectonic:
forme arhitecturale.arhitectural (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARHITECTURÁL, -Ă, arhitecturali, -e, adj. Arhitectonic. — Din
fr. architectural.