arhiepiscopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARHIEPISCOPÍE, arhiepiscopii, s. f. 1. Eparhie condusă de un arhiepiscop; arhidieceză, arhiepiscopat.
2. Funcție de arhiepiscop.
3. Reședință a unui arhiepiscop. [
Pr.:
-hi-e-] – Din
sl. arhiepiskopija.arhiepiscopie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARHIEPISCOPÍE, arhiepiscopii, s. f. 1. Eparhie condusă de un arhiepiscop.
2. Funcție de arhiepiscop.
3. Reședință a unui arhiepiscop. [
Pr.:
-hi-e-] – Slav (
v. sl. arhiepiskopija <
gr.).
arhiepiscopie (Dicționaru limbii românești, 1939)arhiepiscopíe f. (ngr. și vgr.
arkiepiskopeía). Circumscripțiunea unuĭ arhiepiscop. Locuință, sediŭ, rang de arhiepiscop.
arhiepiscopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arhiepiscopíe (-hi-e-) s. f.,
art. arhiepiscopía, g.-d. art. arhiepiscopíei; pl. arhiepiscopíi, art. arhiepiscopíilearhiepiscopie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)arhiepiscopie f.
1. dioceza unui arhiepiscop;
2. palatul sau rangul unui arhiepiscop:
arhiepiscopia catolică din București.arhiepiscopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARHIEPISCOPÍE, arhiepiscopii, s. f. 1. Eparhie condusă de un arhiepiscop, arhidieceză, arhiepiscopat.
2. Funcție de arhiepiscop.
3. Reședință a unui arhiepiscop. [
Pr.:
-hi-e-] — Din
sl. arhiepiskopija.