arhiducat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARHIDUCÁT, arhiducate, s. n. Teritoriu aflat sub conducerea unui arhiduce. – Din
fr. archiduché, lat. archiducatus.arhiducat (Dicționar de neologisme, 1986)ARHIDUCÁT s.n. Teritoriu, ținut care aparține unui arhiduce. [Cf. it.
arciducato, lat.med.
archiducatus].
arhiducat (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARHIDUCÁT s. n. teritoriu aparținând unui arhiduce. (după fr.
archiduché, it.
arciducato)
arhiducat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)ARHIDUCÁT, arhiducate, s. n. Teritoriu aflat sub conducerea unui arhiduce. – Din
fr. archiduché, lat. archiducatus.arhiducat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARHIDUCÁT, arhiducate, s. n. Teritoriu pus sub conducerea unui arhiduce. –
Fr. archiduché (
lat. lit. archiducatus).
arhiducat (Dicționaru limbii românești, 1939)*arhiducát n., pl.
e (
arhi- și
ducat; fr.
archiduché). Domeniu unuĭ arhiduce.
arhiducat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arhiducát s. n.,
pl. arhiducátearhiducat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)arhiducat n. domeniul unui arhiduce.
arhiducat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARHIDUCÁT, arhiducate, s. n. Teritoriu care aparține unui arhiduce. — Din
fr. archiduché, lat. archiducatus.