arhidiacon - explicat in DEX

arhidiacon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARHIDIÁCON, arhidiaconi, s. m. Primul diacon de pe lângă un episcop; p. ext. titlu onorific care se dă diaconilor; protodiacon. [Pr.: -di-a-] – Din sl. arhidijakonŭ.

arhidiacon (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARHIDIÁCON, arhidiaconi, s. m. Primul diacon de pe lângă un episcop; p. ext. titlu onorific care se dă diaconilor. [Pr.: -di-a-] – Slav (v. sl. arhidijakonŭ < gr.).

arhidiacon (Dicționaru limbii românești, 1939)
arhidiácon m. (ngr. și vgr. arhidiákonos). Întîĭu diacon pe lîngă un episcop. V. preut.

arhidiacon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
arhidiácon (-di-a-) s. m., pl. arhidiáconi

arhidiacon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
arhidiacon m. întâiul diacon pe lângă un episcop.

arhidiacon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARHIDIÁCON, arhidiaconi, s. m. Primul diacon de pe lângă un episcop; p. ext. titlu onorific care se dă diaconilor; protodiacon. [Pr.: -di-a-] — Din sl. arhidijakonŭ.