argăsi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARGĂSÍ, argăsesc, vb. IV.
Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. – Din
ngr. árgasa (
aor. al lui
argázo).
argăsi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)argăsí (argăsésc, argăsít), vb. – A prelucra pieile și blănurile, a tăbăci. –
Mr. argăses, argăsire. Ngr. ἀργάζω, aorist ἄργασα (DAR),
cf. bg. argasvam. –
Der. argăsar, s. m. (argăsitor);
argăsărie, s. f. (acțiunea de a argăsi);
argăsăriță, s. f. (argăsitoare);
argăseală, s. f. (substanță de argăsit);
argăsitor, adj. (care argăsește).
argăsi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARGĂSÍ, argăsesc, vb. IV.
Tranz. A prelucra pielea animalelor în soluții speciale pentru a o face trainică, suplă și impermeabilă; a tăbăci. –
Ngr. argazo (
aor. argasa).
argăsi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)argăsí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. argăsésc, imperf. 3
sg. argăseá; conj. prez. 3
să argăseáscăargăsi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARGĂSÍ, argăsesc, vb. IV.
Tranz. A prelucra pieile și blănurile cu un amestec de substanțe, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile; a cruși, a încruși, a tăbăci. — Din
ngr. árgasa (
aor. lui
argázo).
argăsì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)argăsì v. a tăbăci. [Gr. mod. ARGÀZO].