argilit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARGILÍT s. n. Rocă rezultată din recristalizarea argilei. – Din
fr. argilite.argilit (Dicționar de neologisme, 1986)ARGILÍT s.n. Rocă rezultată din deshidratarea și recristalizarea argilei. [< fr.
argilite].
argilit (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARGILÍT s. n. rocă din deshidratarea și recristalizarea argilei. (< fr.
argilite)
argilit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ARGILÍT (‹
fr. {i}; {s}
lat. argilla „argilă” +
gr. lithos „piatră”)
s. n. Rocă rezultată din deshidratarea și recristalizarea argilelor, în procesul de diageneză. Prin cimentarea produsă, devin roci tari, lipsite de plasticitate, cu structură foioasă și intercalații bituminoase sau marnoase. Este utilizat în industria ceramicii.
argilit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)argilít s. n.argilit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARGILÍT s. n. Rocă rezultată din recristalizarea argilei. — Din
fr. argilite.